…sa-mi revin. In primul rand fizic si apoi psihic. Partea proasta e ca ma chinuie gatul de cand am fost anul trecut la Alba, ba ma ia durerea, ba ma lasa iar pe cand am venit de la Bucuresti am avut parte de 2 zile de tacere ca nu mai puteam vorbi. Asta e din cauza ca am cantat mult/fumat mult/beut… moderat
A fost mishto periplul bucurestean. Banuiesc ca nu mi-am facut foarte multi prieteni din capitala cu afirmatia din postul anterior cum ca thank God ca nu mai stau in bucale, da’ am sa va povestesc odata cum m-a lasat in drum si-n curu’ gol proprietarul apartamentului unde stateam. Doar ca de data asta la capitala a fost mishto.
Am ajuns duminica dimineata dupa ce am sporovait pe tren cu Ecu pana la 2 noaptea, subiectul principal fiind faptul ca vagonul de cuseta era mixt si de ce dracu am nimerit cu 2 cetatzeni in compartiment in loc de 2 cetatzence. Insotitorul de vagon avea si bere si alune de vanzare asa ca ne-a mers foarte bine pana a inceput sa ni se impleticeasca. Atunci am hotarat ca e momentul sa ne retragem dupa ce mai fumam o tigara pe coridorul unde nu se fumeaza. Dimineata devreme am stat la o cafea in gara intr-o cushca de 12mp unde se inghesuiau 20 de oameni afumand iar in restul localului (care era cam de 10 ori mai mare) erau ocupate 2 mese. DISCRIMINARE PE FATZA, JOS NEFUMATORII!!!
Apoi am ajuns la Vladje. Eram destul de rupt, am facut ceva de mancare (aaaaa, aripioare de pui pe tava facute pe sare) si am stat in 3 la povesti – cand zic in 3 ma refer si la Jac Daniel care a beut cu noi 2 beri. Am zis ca o sa dorm la un moment dat sa rezist la nunta Danei (ca acolo miticii se chefuie noaptea – a se citi míticii, adica cu accent pe prima silaba) insa n-am reusit sa adorm decat pe la 4. Asa ca la 5, cand venea Vali sa ma duca la biserica (stiut fiind faptul ca nu prea sunt dus la biserica) n-am fost in stare decat sa ii zic ca ne vedem la chef. Care chef incepea la 8 si la care de asemenea am intarziat. Ca asa sunt eu un blego-blogo-ntarzietor. Dar de data asta din motive obiective ca a trebuit sa o ducem pe Cristina sa isi schimbe papucii ca nu mai rezista pe tocuri. Cum n-avea cui sa ii dea, a hotarat sa ii schimbe. Ea, Cristina pe care eu o aprecieaz foarte mult pentru ca e sincera si mi-a zis: “Ma mishule, pe tine eu te asociez cu petrecerile. Ca numai la petreceri ne intalnim noi, frate”. Raspunsul nu s-a lasat mult asteptat: “o sa vad eu cat o sa ma apreciezi de fapt cand incepem sa ne vedem la inmormantari”. Nu s-a lasat cu zambete si parca mi-a trecut pe la ureci un “prostule”. Da’ nush cine l-a zis. Oare eu?
Oricum, astia 2 ma, Ionut si cu Dana si cu bebe David s-au casatorit fain de tăt. Adica in sfarsit am vazut o nunta unde s-au simtit prost aia imbracati la costum si manelishtii. Le-au cantat 2 trupe printre care si Elefantii Bizari care canta in limba lui ala de scutura sfera (aka Shakespeare), da’ canta fain si cu foc! O sa vina si la Cluj pe 19 martie parca da’ va tzine mishu la curent. Ne-am distrat, ne-am betivit, am dat leii sau le-am zis mersi ca am fost pe datorie si ne-am carat acasa. Eu am revenit la Vladje unde am adormit pe faimosul Zeitgeist, un film care cine nu l-a vazut ar face bine sa il vada. Si sa deschida ochii. TARE.
Luni dimineata am lenevit in pat pana pe la 1 cand am luat-o la picior spre TVRM sa ma intalnesc cu Maria Gheorghiu sa filmam emisiunea la TVRM. A fost o discutie amicala cu doua reflectoare infipte in ochii nostri si am si cantat mai bine de o ora. Emisiunea se difuzeaza candva pe TVRM. Cica duminica de la 17.00 . Duminica asta care a trecut. Apoi seara am luat-o spre Expiratul lui Supa (nu Suca cum multi aud putini pricep, incluzand nesimtitul scriitor!) si am repetat acelasi program cultural artistic de dupa amiaza. Trebuie sa recunosc ca cetatzenii aia se uitau la mine ca la felul 5 dar macar n-au aruncat cu nimic in mine. M-au ascultat plictisiti pana la sfarsit, au aplaudat din complezenta fapt pentru care nu pot decat sa le multumesc, mai aveam de cantat in 2 locuri si nu prea aveam alte haine. Apoi dupa ce Supa si baseurul lui au inceput sa cante am inteles care era flashu. Cetatzenii de-acolo is pe cantece de munte si ale mele sunt cam de campie
Per total a fost ok, m-am simtit bine si mi-am facut treaba si apoi inapoi la Vladje unde am readormit pe faimosul Zeitgeist.
Marti in jur de ora 14 am fost la festivalul de folk studentesc “Folk fara varsta”, la liceul Gh. Sincai din Tineretului la invitatia doamnei Maria Gheorghiu. Am avut placuta surpriza sa gasesc acolo o armata de chitaristi, basisti si vocali cu cerneala de-abia uscata pe buletin care se intreceau pentru un premiu. Da partea cea mai frumoasa e ca erau mult mai multi liceeni veniti sa ii asculte si sa ii incurajeze. Si mai misto e ca pe langa clasicele Andri Popa si mai stiu eu ce s-a cantat Personal Jesus, Animal instinct si alte alea. Printre vocile tremurande si pline de emotie s-au remarcat doua fete, pe una din ele n-am retinut cum o cheama – era un fel de Róisín Murphy de la Moloko doar ca mai are putin de lucru la capitolul controlul vocii si Mysha (greu de retzinut
) care are o voce foarte placuta, lucrata si care mi-a spus dupa spectacol ca face canto. Felicitati copii, da-ti-i bataie!
Seara am avut intalnire de gr. 3 cu Dinu Olarashu, Ovidiu Mihailescu, Titush si a aparut si aviator Badescu Tudor care m-a acompaniat la chitara si beri inainte sa isi ia viza de state. Toate astea in Cross-Roads, un loc unde lumea a venit sa asculte folk si a iesit chiar mishto. Am simtit ca ajunge muzica mea la cetatenii aia, de fapt surpriza majora a venit cand am ajuns acasa si am constatat ca traficul de 10Gb a fost depasit… adica au tras cetatenii la piese de mi-au terminat serverul
A fost o seara super mishto, am si un CD de Dinu Olarasu cu autograf personalizat, toate alea. Mersi Edi & the Gang. Dupa care am revenit la Vladje unde de data asta am adormit pe Comedy Central.
Miercuri am pierdut vremea pana pe la 12 cand am luat-o la picior sa ma intalnesc cu Robi Doar Atatul. Am beut o bere impreuna si de-abia am mai ajuns pe-acasa sa imi iau chitara , sa fac un dush si sa o tai la Iron City unde aveam o seara dedicata mie! Senchiu FolkFrate! A fost mishto, iara s-a uitat lumea la mine ca la cartofi prajiti da’ pe cetatenii astia i-am simtit mult mai receptivi si pana la urma asta e… daca nu auzi o piesa nu ai cum sa o stii si sa iti placa iar eu trebuie sa le tot zic de viteza scrumului meu mitic (cu accent pe tot pe prima silaba!!!) pana baga bine la cap. Vorba aia: daca voi nu ma vreti, eu ma vreau! Ne-am prelungit pana pe la 4 dimineata cu Mysha (de data asta cel din Iron), Jonnie, Stefan Tivodar, Alin cu vioara, Christina, Alina Manole si multi altii. Partea cea mai mishto a fost ca impreuna cu TOTI cei prezenti in Iron i-am cantat mamei mele “La multi ani”
Telefonic, da’ tot a fost mishto. Voiam sa incerc treaba asta luni in Expirat chiar de ziua ei dar am simtit ca nu e tocmai momentul
Le multumesc tuturor pe aceasta cale si maica-mea a zis ca le da o bere. Cui ii trebuie, dau id-ul ei de mess si va descurcatimai departe
Ziceam ca ne-am prelungit pana la 4 cand am luat-o spre casa cu Vlad. Am sarit in primul taxi pe care l-am gasit, i-am zis unde sa ne duca dupa care a inceput discutia. Vlad pe un ton mai… impiedicat ca sa zic asa, taxistul foarte sprinten pt 4 dimineata:
Taximetristu’: Pe unde sa va duc?
Vladje: Domnu’…
T: Ei domnu’, nu ma domniti pe mine…
V: Domnu’… Adica dvs. vreti sa va luam cu “ma”?
T: Nu domnule, spuneti pe unde sa va duc.
V: Deci nu imi spuneti mie ca stiu ca si io am fost taximetrist. Adica ce p… mea? …
Bineinteles ca a trebuit sa intervin sa aplanez conflictul dupa intrebarea cu subinteles a taxistului: “ba, voi vreti sa mergeti pe jos?”. Ofcors ca nu shefu, du-ne tu acolo ca rezolvam noi aici in spate. Pe cand m-am intors spre Vlad, asta micu’, obosit de atata polemica luase somn. Am ajuns cumva pe la 4.30 la el si eu am zis ca nu mai dorm ca ma duc acasa cu trenul de 7.40 dimineata. Ma pun la un film pana atunci si-apoi vad eu. Dar n-a fost sa fie asa…
Am facut ceva de mancare (o papara ca altceva nu mai era prin zona) dupa care am stat la povesti cu Vlad pana pe la 6 dimineata. Povesti la care am ajuns la declaratii barbatesti de genul “Io te iubesc ma mishule si-mi bag p… in toti restu care nu te iubesc ma!”. “Si io te iubesc Vlade ca de, am fost prieteni de mici, colegi de clasa… Si acuma imi amintesc cu drag cum mi-a stricat frate-tau racheta de tenis…”. “Da ma si eu imi amintesc, ceeeeee tareeeeee!”. La un moment dat m-a intrebat daca am tupeu sa il trimit la culcare la el in casa si am avut. A functionat si asta a luat somn in timp ce se pregatea sa se bage in pat. Adica undeva, nici in pelea goala nici in pielea plina
Imi amintesc precis ca era 6 si 10 minute cand am inceput sa ma uit la film. Asta pentru ca a doua oara cand m-am uitat la telefon era 7.30 . Deci adio tren de Cluj si nu puteam da telefon de amenintzare cu bomba sa intarzie trenu’ ca lui Vladje ii erau inchise telefoanele si de pe ale mele nu sun din principiu. Dintr-unul pe care eu il consider foarte sanatos de altfel.
Asa ca m-am intins pe canapea si am dormit dus pana la 10 si-umpic. Cand m-a trezit o linishte stranie… mi-am dat eu seama ca pe la 8-8.30 nu fusese nici o mishcare in casa si ca al meu Vladutz doarme dus in camera cealalata. Asa si era. L-am strigat sa se trezeasca sa mearga la munca ca un sclav ce ii si mi-a zis ca i se rupe ca isi rezolva el. Zic:
- Da un telefon macar ma! Ii 10 jumate…
- Ioai bag p…! Ma duc acuma. Pa!
Restul timpului pe inter-sate l-am petrecut citind. Amazing, ha? Amazing dara, si eu m-am speriat!
PS: pentru cei care nu stiu, exista publicatia CFR-ului, “Stefan Cel Mare” – ziar independent. Te doare capu’ ce scriu aia acolo. Erau 2 pagini de omagii aduse lui Ceashca si alte 2 eroului CeFeRist Gh. Dej. Care in 19.. toamna a tras semnalul de alarma la un tren de au coborat fascistii din el sa vaza cat ceas si sa ii hatz-hatz romanii. Ba, ne leshi??? Cand recuperez ziarul pun aici niste mostre sa va cruciti si voi.
Surpriza
Pentru cei care au avut rabdare sa citeasca pana aici, cateva piese de miercuri seara din Iron City:
Ceva Oriental
Scrum
Umbra
Multumiri lui Stefan Tivodar, chitarii, triolei si laptopului acestuia