Initial nu am vrut sa scriu nimic despre Alba Iulia pentru ca personal nu sunt multumit de ce s-a intamplat acolo. Si asta vis-a-vis de persoana mea nu de ceilalti. Am luat locul 3 insa am cantat ca o cizma, o sa vedeti mai jos.Dar trebuie sa va povestesc putin despre weekendul asta pentru ca iar s-au intamplat lucruri mishto, am cunoscut oameni faini si am avut parte de intamplari interesante.
Nu credeam vreodata ca voi spune ca imi place sa ma duc la festivaluri folk. Folk pentru mine insemna 3 acorduri (la-re-Mi cu variatiunea la-Mi-re la refren), o voce mai mult sau mai putin interesanta dar neaparat trista, la fel ca piesa cantata, pe teme date gen gutuie, fereastra, lampa etc. Acum fiind a doua oara cand am participat la un asemenea festival mi s-a confirmat faptul ca intalnesti oameni mishto care chiar stiu sa cante, au habar de armonizari, stiu sa faca voci si stiu chiar si sa cante la chitara
Asa ca Sighisoara n-a fost o intamplare.
Bun, sa o luam putin pe firul evenimentelor. Sambata dimineata dupa o noapte mai mult sau mai putin dormita am luat drumul Albei impreuna cu Ionut si cu Neli pe care am afumat-o de i-au sarit ochii din orbite saraca. Stiti piatra aia pe care scria “Atentie Boi” de la intrarea in judetul Alba de a cumparat Iulia colega mea vopsea si sters inscriptia? Ei bine, aia ar trebui transformata in semn de circulatie pe care sa scrie macar “Atentie…”. Fara suparare - cei din Alba care stiu conduce sunt exclusi din categoria “atentie”- da’ ma, acolo se intampla niste chestii cel putin… interesante atunci cand te afli la volan.Va dau un exemplu si am terminat. Doua
Ajung eu in Alba la Cetate dupa rataciri pe ceata si vreme mohorata si pe ditai bulevardul iese unu’ din parcare cu spatele. Era parcat lateral pe trotuar. Eu veneam destul de bine da’ ma opresc sa poata omu’ sa iasa din parcare si ca un om civilizat ce ma tin nu claxonez din prima. Asta da cu spatele pana se pune aproape de-a latu’ invers si pleaca neuitand sa faca cu avariile ca “senchiu”. La 20 de metri in fatza o trecere de pieton din fericire nepopulata ca era rosu la masini. Asta trece relaxat, se prinde ca o trecut pe rosu, pune frana si ghici unde se opreste? Fix pe trecerea de pietoni, moment in care se face verde la masini. Eu ma opresc in spatele lui si astept relaxat sa vad ce se intampla. Astuia ii mergea capu’ mai ceva ca girofarul de polis si a mai durat vreo 30 de secunde pana s-a prins ca e verde desi masinile din sensul celalalt treceau de mult pe langa el. Din alea cu schimbat de banda si taiat fata nu va mai zic ca nu mai are rost. Doar ca in seara urmatoare, cam in acelasi loc, unu’ cu un bemve facea intoarceri pe loc cu fum de caucioace arse si polisu’ statea la 50 de metri mai incolo iar politianii se radeau ce hatz-hatz e cetateanul respectiv
In sfarsit, am ajuns la preselectie unde numa’ ce-am intrat in sala ne-a strigat pe mine si pe Ionut. Ne-am cerut frumos scuze ca abia ce ajunsesem si sa ne lase sa ne incalzim putin. Ne-au lasat si apoi le-am cantat (cred ca atunci am cantat cel mai bine din concurs :)) ) si am fost acceptati amandoi. Din 27 am ramas 12 printre care mai era si Onishor, asa ca eram 3 reprezentanti ai Clujului acolo. Dupa cateva ore a urmat concursul, partea mai nasoala a fost ca era destul de rece in sala si nici nu au fost spectatori, decat cativa care aflasere care de unde ca e concurs + Corpul de Balet® extins caruia pe aceasta cale ii multumim pentru sustinere si faptul ca s-au chinuit sa vina pana in Alba sa ne vada pe noi si nu pe Baniciu
. Eu trasesem biletul nr. 12 la tombola, deci eram ultimul, destul timp cat sa ii vad pe ceilalti, sa ma hlizesc si sa uit ce am de facut. Cand m-am urcat pe scena chitara mea a refuzat sa cante prin mufa-i asa ca mi-au pus un microfon si i-am dat in cap. A iesit cum a iesit si m-am mirat foarte tare cand vazut ca ma cheama inapoi pentru ca intrasem in primii 5.
Seara am mers la hotel, am stat la o cantare cu Silvan care incepe sa isi faca simtita practica de profesor de chitara si am facut impreuna o melodie evreiasca in 3 (am uitat cum ii zice dar o stiu canta, e ta taaaa ta ra ta ta taaaaa ta ra ta ta taaaaaa ta ra ta ta ta ta ta ta), dupa aceea am inceput sa cantam fiecare ce ne trecea prin cap pana ne-a trimis la culcare receptionerul ca il sunau astia din camere ca nu pot dormi. Oricum se facuse o ora mica de tot, vreo 3.30 si dupa ce ne-am retras in camera am mai stat cu Ionut si am mai cantat pana pe la 5 dimineata. Apoi la 8 am facut ochi ca trebuia sa mergem sa inregistram piesele cantate in concurs sa faca organizatorii un cedeu de promovare. Alexandra, Onisor si Alina au inregistrat si pe la 12 cand imi venea si mie randul au zis ca mai bine mai venim odata noi astia din Cluj ca sa le facem ca lumea
Ceeeeeee bine-ar fi fost sa dorm pana la ora aia. Bine, bine de tot! L-am luat pe Ionut de la localul popular numit “Pierderea Demnitatii”, am mers am mancat, apoi am dormit vreo ora si umpic iar apoi a urmat gala lauritilor, din care e si inregistrarea de mai jos (din nou mersi cantafabule, umbra cu fotografie).
Seara am mers la masa la o pizzerie, unde a venit si un baiat din Alba, Vali Za Roacher pe care il cunoscusem la preselectie si imi placuse ce canta, baiat care a reusit in mai putin de 5 minute dupa ce s-a asezat la masa sa enerveze pe toata lumea. Nu avea el dreptate la toate pe care le spunea dar le zicea si pe cateva alea bune. Oricum, atitudinea conteaza si eu zic ca o are pe aia castigatoare desi o sa isi arunce multa lume in cap. De notat faptul ca dintra toti “batranii” singurul care s-a ridicat si a dat mana cu noi totia fost Alifaintis. Respect! Apoi, dupa cat mai putin somn, a doua zi dimineata am luat-o spre Cluj unde n-am fost bun de nimic toata ziua.
Ca si incheiere, din seria de oameni mishto cunoscuti acum sau de mai demult dar pe care abia acum am avut ocazia sa ii descopar fac parte: Alina Zaharia, prima “folkista” pe care o intalnesc care e deschisa si la alte genuri de muzica plus ca baga piese in engleza si nu m-am mai simtit singurul trubadur care le zice pe limba lui Margaret Thatcher, Alexandra Sidor - o foarte mare surpriza, canta demential fata asta si are doar 21 de ani, Catalina, Silvan Stâncel si Ionut Mangu pe care il puteti vedea in fiecare joi in Autograf. Din discutiile pe care le-am avut acolo, mi-am dat seama ca sunt si alti oameni care gandesc ca mine, folkul moare pe limba lui si doar noua ne sta in putere sa facem muzica asta sa evolueze si sa mearga catre ceva contemporan, mai complet, mai armonios si mai bun. Asa ca strangem randurile si incet, incet facem revolutie, e greu si ne batem de conceptii vechi, oameni cu orizonturi mai mult sau mai putin largi dar cred ca lucrurile merg spre bine. De remarcat organizarea festivalului “Ziua de Maine”, minusurile au fost mici si inobservabile pe langa omenia si amabilitatea oamenilor si conditiile oferite. De la mine personal, un mare”esti TARE man” pentru sunetistul Levi a carui mana o puteti simti in interpretarea de mai jos la pauza dinaintea celui de-al doilea refren.
Mishu - Viteza Sângelui Meu
Onisor - Ganduri Nerostite (?)
Alina Zaharia - Gand Rebel
Poze de la Alba Iulia - mersi Sorin!