Nu stiu daca a mai facut vreo trupa asa ceva, cel putin eu n-am auzit de vreo trupa care sa isi transmita live concertul pe blog (poate au mai facut cei de la radio net dar nu se pune la resursele lor ) asa ca declar aceasta experienta o premiera nationala - reclamatii primim numai cu dovada de rigoare . Ca urmare, in aceasta seara de la ora 22, LIVE, pe doingtheartwork.com se va transmite concertul Acoustic Night, Tudor Runcanu si mishu.

Deja radioul funtioneaza.

PS: Sper sa mearga netul bine la Sighisoara ca altfel adio “premieri” nationale :))

Am reushit sa fac sa fie bine! Concertul de maine seara se va transmite live pe adresa http://doingtheartwork.com sau pur si simplu incarcand aceasta pagina de web. Asa ca va asteptam si pe cei care nu puteti sa fiti in Sighisoara maine la o seara linishtita in compania lui Tudor si a mea

PS: daca dati click pe linkul de mai sus puteti asculta acum muzica de dans si bune maniere

Vineri seara incepand cu ora 22 va asteptam la Sighisoara la Music Pub pe strada Bastionului 4-6 la o seara acustica care va fi transmisa live pe doingtheartwork.com . Pe langa Tudor si mishu, va mai interpreta cateva piese si Radu Runcanu. Va asteptam cu drag

Check out bestmusic.ro

Stiu, long time no see, treaba cu websitul de la scarbici asa ca nu trageti in pianist, face si el ce poate. Dupa cum o sa se vada mai jos.

Joi, pe 22 a fost lansarea albumului “Liber si nesilit de nimeni”, al trupei Kaska. Evenimentul a avut loc la Casa Radio si am avut placerea sa nu vad pe nimeni cunoscut acolo ceea ce ma face sa ma intreb daca de fapt intra cineva pe blogul asta sau de fapt am vizite numai de la cetatzeni din tzarile calde . In fine, asta nu conteaza foarte mult, o sa fac o cronicuta despre ce s-a intamplat ca sa am din ce citi nepotilor atunci cand oi fi batran si uituc ca acuma.

A fost o zi lunga, incepand de dimineata, de la probele de sunet care trebuiau sa inceapa la 12.30 insa, spre surprinderea mea, cand am ajuns acolo era instalata scena, ceva tot se facuse, nu era chiar goala sala asa cum m-as fi asteptat. In fine, dupa multe alergaturi si scarpinaturi in cap din partea tehnicienilor (care intre noi fie vorba n-au facut o treaba asa de rea, doar ca au uitat sa puna ceva efect pe voce, sa dea drumul la subwoofere, sa faca sa se auda clapa in sala si monitoare si ar mai fi una-alta dar in mare, a sunat chiar bine ) am reusit sa facem cateva probe si sa aducem intrumentele la un numitor comun. Normal ca atunci cand a inceput concertul propriu zis lucrurile au stat total altfel (cred ca s-a asezat cineva cu curu’ pe butoane si a dereglat tot) dar asta este partea a doua care n-a ranit doar urechile noastre ci si pe cele ale (radio)ascultatorilor.

Pe la 6 (zic “pe la” pentru ca trebuia sa inceapa la 6 dar si ziaristii sunt la fel de punctuali ca si restul romanilor), deci pe la 6 si 20 a inceput conferinta de presa. Au fost vreo 5 ziaristi, mai mult sau mai putin interesati de evenimentul in sine care au pus intrebarile cheie de genul componenta, istoric, planuri etc. Nu stiu raspunsurile date de Niki, Mihai si Tudor (Ovi facea parte din clanul Tacerea, ca si mine de altfel) pentru ca eram ocupat cu studierea minunatelor trofee adunate in sala de conferinte a Casei Radio. Si uite ce-am gasit acolo, cred ca astia de la radio ii batusera pe cei de la ANA (ce nume simplu), sau au fost mai rapizi de mana decat ANA de ochi:

Am facut si un scurt interviu cu Tudor si Ovidiu care nu au lasat emotiile sa iasa la suprafata si iata ce ne-au spus ei:

*cel pe care il vedeti la inceputul filmului iesind din sala de concert este Mihai, basistul, omul care s-a ocupat ca toate lucrurile sa se intample in seara de joi. Niki n-a fost de gasit la momentul interviului iar vocea sparta pe care o auziti din cand in cand punand intrebari idioate este a mea

Dupa conferinta de presa a inceput concertul care s-a desfasurat intr-o super graba, trebuia sa incapa totul in emisiunea de o ora condusa de Adrian Dohotaru si a sunat ceva de genul:

Zbor

Keep on Walking

*cameramanul a fost nimeni altcineva decat taica-meu Tnx daddy

Dupa concert, am avut placerea sa schimb cateva cuvinte si beri cu Adrian Dohotaru, Ovi si Tudor, am stat putin la povesti despre una si alta. Adi e un tip foarte mishto, cu idei faine si e mare pacat ca cei din conducerea Radio Cluj nu incurajeaza continuarea emisiunii lui la care au fost invitate o gramada de trupe. Practic aceasta e singura rampa media de lansare a trupelor necunoscute sau mai putin cunoscute din Cluj si din Ardeal, nu stiu nici un alt post de radio 100% clujean (sau macar ardelean) care sa se implice in promovarea formatiilor locale. Pe la emisiunea Doho Campus au trecut trupe ca Godmode, Luna Amara, Grimus, Mauser, Jokerman si multe altele (berea a pus un val pe memoria mea si-asa foarte obosita), in recitaluri acustice sau jazz. In sfarsit, poate lucrurile se vor schimba si cei din Cluj isi vor da seama ca exista mult potential si in Transilvania si vor face ceva ca sa opreasca exodul de trupe bune catre Nesimtiteshti. Stiti voi ce vreau sa zic.

Dupa discutia asta, lucrurile au luat o turnura neasteptata: am vrut sa mergem in Autograf cu familia si cu Vlas sa urmarim recitalul lui Ioan Gyuri Pascu insa ne-am dat seama ca pretul e putin prea piperat si am hotarat sa investim banii in bunastarea personala, respectiv alcool si tutun. Asa ca am esuat in Insomnia (voi porni mai incolo o leapsa referitoare la minunatul stabilisment) unde ne-am “tomnit” cu nishte bere si tequilla. Am avut si nishte dispute prieteneshti cu Vlad in urma carora am ajuns la concluzia ca nu putem avea incredere unul in celalalt si ca trebuie sa luam masuri radicale adica sa ne batem. Familia a renuntat la un moment dat sa mai faca pe mediatorul si s-a carat sovaitor acasa in timp ce eu si cu Vlad am hotarat ca “The Battle Ground” trebuie sa fie Janice. Asa ca ne-am indreptat cu avant spre spelunca si acolo am avut placerea sa dau ochii cu vara-mea Ada care in loc sa se distreze servea la bar. Am dispus ca urmare sa ne serveasca si pe noi cu un Jagermeister&Redbull care ne-a dat in cap definitiv, am mai servit cateva beri si am uitat sa ne mai batem penrtu ca deja trebuia sa avem incredere unul in celalalt fiindca nu puteam sta la verticala singuri. A mai avut loc si discutia care urmeaza:

Apoi am mai avut puterea sa ma urc intr-un taxi si sa o iau spre casa ca incepea sa ma doara ingrozitor Kaska. Ce mai? A fost o seara de pomina, numai buna sa fiu terminat tot weekendul.

Noisy sand inside my head crumbling between ears again… fiecare cu problemele lui. Na, viata la tzara:

I fucking hate jehovahs witnesses
I saw 2 men in black suits knocking on my door so I microwaved my hard drive

Merge unu’ la dezmembrari:

- Doua schimbatoare pentru Trabant.

- Bun schimb!

 :)

Saptamana asta, daca e duminica e - ca sa il citez pe un politician “de frunte” - e alegeri pentru Euro Parlamentul Europei care se afla situat (eu n-am fost da’ mi-au zis altii ca e pe bune) la Bruxelles. Si mai e si referendum. Care referendum e pentru uninominale, adicatelea sa votezi pe cetateanul care apare pe lista nu partidul pentru ca tura viitoare sa poata sa ii scoata pe pnl, pc si ce partide mici vor mai fi din parlament si de la guvernare pen’ca sa ramana fsn-ul.

Acuma ce se intampla? Acum vreo doi ani eu eram foooarte agitat de ce se intampla in Romania. Urmaream stirile, ma agitam la fiecare beshina trasa de un ministru sau un parlamentar (imi amintesc ce indignat am fost atunci cand a votat nepoata Noricai in locul ei), adormeam noaptea cu zumzetul televizorului in camera care imi vorbea despre reforme economice si politice, cazuri de mare coruptie instrumentate de procurori, matusa Tamara, tablourile lui Nastase, alea, alea. Si eram foarte agitat mai. Nu foarte, extrem de agitat. Pana cand la un moment dat mi-am dat seama ca toate astea au o influentza extrema, negativa in viata mea, imi faceam griji de ce va fi si cum va fi asa ca am renuntat sa ma mai interesez de toate cacaturile. Am inceput prin a nu ma mai uita la TV. Asa ca de 1 an jumate’ eu n-am teveu deloc. Ma mai uit eu la un meci la nationala (desi si-acolo se vede ce bine merge tara; acuma ca tot imi veni, mi se pare ca echipa nationala este o oglinda fidela a ce se intampla in tara noastra: ne batem sa ne calificam - ca si pentru EU -, tragem de timp, avem noroc, ii batem pe aia, pe ceilalti, cu chiu cu vai dar ii batem, mai facem un egal si-apoi suntem ca si calificati in ultimele 2 meciuri si ce se intampla? In spirit perfect romanesc, zicem “bine ma, lasa-i ma si pe bulgarii ashtia, inferiorii, ca ce stie si ei?” (ca deh, bulgarii nu-s ca calificati) si luam o bataie buna la fundelul gol intr-un meci parca de tzurka. Dar sa inchid lunga paranteza). Dupa cum spuneam de mai bine de 1 an eu nu ma mai uit la televizor. Intr-un fel a nu te uita la televizor e ca si cum te-ai lasa de fumat. Imbunatatirile in viata ta apar imediat dar se fac simtite cu adevarat dupa primele 3 saptamani: nu te mai deranjeaza un zgomot in plus in casa, ai mai mult timp pentru tine, te mai uiti la un DVD (asta ii echivalenta in cazul nefumatorilor cu fumatul unei tigari de foi sau a unei narghile sau), ai vreme sa repeti mai mult la chitara, nu iti mai intra pe gat reclame, campanii si emisiuni stupide (gen “Surpizde, surpizde”, “Doctoru’ Ardei”, “Iarta-ma” si mai stiu eu ce - am ajuns sa urasc refrenul “All you need is love”, antena 1 stie de ce). Adevarul e ca nu imi pot face un scut total care sa ma protejeze de TV pentru ca vrand-nevrand mai aud una-alta cand se uita bunica-mea la maisusmentionatele orori si uita sa isi puna aparatul auditiv. Insa tot ce trebuie sa fac e sa dau mai tare volumul la mixer si am rezolvat problema Dar cel mai important beneficiu al renuntarii la TV e ca sunt mai linishtit. Probabil si mai ignorant si mai putin informat. Ma, da’ asa de bine ii! Ma doare la pedala de toti si de toate. Unii vor zice poate ca nu e cea mai sanatoasa atitudine pentru societatea romaneasca, ca somnul (n)ratiunii nashte monshtri, ca noi tinerii ar trebui sa luam atitudine etc etc. Da’ pana la urma de ce sa te agiti? Numai pentru ca sa ramai cu agitatul? Ca mai mult de-atat tot nu poti face. Poate cand oi fi rich and welty ca Patriciu oi putea schimba ceva. Poate muntii Carpati pe 3 miliarde de euro. Ce? Credeti ca fac mai mult? Daca i-ar vinde statu’ cu tot cu Marea Neagra si rezervele de petrol din ea n-ar scoate mai mult de 600 de milioane.

Asa ca din starea de sictir politic in care sunt nu ma mai poate scoate nimeni si nimic. Nici o cauza, nici macar Uniunea Pensionarilor nu ma mai mishka deloc. Nici o manevra, nimic. Nu mai cred in schimbare, nu mai cred in reforma, nu mai cred in parlament, nu mai cred in guvern nu mai cred in preshedinte. In nimic ma! Asa ca eu nu ma duc la nici o alegere, la nici un referendum. Eu nu imi mai dau acordul la raul mai mic sa fure mai mult. E modul meu de protest, ma sterg cu datoria cetatzeneasca undeva si aleg sa nu ma duc, sa nu votez. Va dati seama ce s-ar intampla daca ar ajunge Becali in parlamentul european??? Dumnezeu are un foarte fin simt al umorului.

Duminica v-astept la mine la o cafea. Nu in drum spre, nici dinspre sectia de votare. Pur si simplu la o cafea. Si la un protest spontan

PS: Veti afla cum va fi cu Becali in PE daca voi reusi sa fac rost de filmarea de la spectacolul foarte reusit de stand up comedy sustinut aseara de amicul meu Nicu Bendea la Cosa de Coltora si Bune Maniere din Cluj.

Update: Nicu Bendea despre Gigi Becali
Ckick aici

Joi, 22 noiembrie de la ora 19.00 la Casa Radio (capat grigorescu) si in direct la Radio Cluj trupa Kaska va lansa noul album, “Liberi si nesiliti de nimeni”, un concert cu public la emisiunea Doho Campus (cu Adrian Dohotaru). Am avut placerea sa stric si eu cateva piese de-ale lor cu clapele asa ca am fost (auto)invitat sa cant si eu. Ca urmare, ne vedem joi de la ora 19 sa facem galagie si sa daramam sala radio

E oare o problema daca claparul unei trupe rock este imbracat in pantaloni scurti si pantofi de lac?

Verificati aici

Banuiesc ca multi dintre voi ati vazut deja filmuletul asta dar de fiecare data cand ma uit la el imi place asa de mult incat ma entuziasmez peste masura, imi vine sa sar de pe scaun si sa ma tirez de la serviciu, sa ma dau bolnav doua saptamani, sa il caut pe Michael Jackson, sa il prind de nas, sa raman cu el in mana si sa ii spun: “Now see THAT Gigi? THAT’s Super Entertaining!”

La sfarshitul saptamanii va avea loc un festival de folk organizat cu multa daruire si cu mari eforturi de oameni care traiesc pentru a promova cultura muzicala si folk. Pe multi dintre cei implicati in organizarea festivalului ii veti regasi in lista de artisti care vor sustine recitaluri, eu i-am vazut pe toti cantand, o fac foarte bine si cu foarte multa daruire, merita sa mergeti sa ii vedeti. Detalii şi regulamentul de participare pot fi gasite pe pagina www.isjcj.ro sau pot fi solicitate de la organizatori, prin e-mail la adresa asociatiaconcilium@yahoo.com. Comunicatul de presa il puteti descarca de aici. Asadar:

În perioada 15 – 16 noiembrie 2007 Asociaţia de Tineret „Concilium” în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj cu sprijinul Cercului Militar Cluj organizează „Invitaţie la Castel”, ediţia a II-a a festivalului-concurs de muzică folk pentru liceeni. Festivalul va avea loc la Cercul Militar şi îşi propune să promoveze muzica folk printre liceeni, să stimuleze valorile interpretative, să descopere şi să lanseze talente autentice, precum şi să popularizeze creaţiile acestora.

Acesta este singurul festival de gen din Cluj Napoca, realizat cu un buget firav (prin natura materiala), completat cu multa pasiune. Organizatorii oferă participanţilor la eveniment câteva recitaluri originale şi speciale cu artişti clujeni prezenţi de mulţi ani pe scenele folkului românesc. Concertele sunt cu atât mai speciale cu cât artiştii vor cânta in mod voluntar, din dragoste pentru muzică, cu drag pentru clujeni. Astfel, îi vom vedea pe:
Emeric Imre - eternul boem, ex-membru cenaclul ”Flacăra”
Razvan Krivach - unul din cei mai buni muzicieni din tara, profesionist desavirsit
Grupul „Unde” (Sandra Pop, Cristina Pătraşcu, Ioan Onişor) - laureaţi „Om Bun”, 3 voci incredibile ale elitei de tineri artisti
Silvan Stâncel - chitarist de excepţie al noii generaţii de folkişti
Ramona si Petru Gavrila - duo ramercabil prin originalitate
Paula Tarau - aparitie fermecatoare la cei 17 ani
Florin Toloargă - talent cert, coordonator al cenaclului ”Altfel”

Calendarul Festivalului
14 noiembrie, ora 15:00 – Conferinta de presa, Cercul Militar-sala de protocol
ora 16:00 – preselectia candidatilor
15 noiembrie, ora 17:00 – Concurs si recitaluri invitati, Cercul Militar-sala de spectacole
16 noiembrie, ora 18:00 – Gala laureatilor si recitaluri invitati, Cercul Militar-sala de spectacole

Vineri am fost invitati prin bunavointa Oliviei si a organizatorilor sa cantam la Festivalul de Folk de la din Aiud. A fost lume destul de multa si de adormita, nishte copii minunati (13-14 ani) care au cantat foarte bine cateva piese, cativa cantareti din Aiud si Alba Iulia, Olivia si noi… Ce-a iesit vedeti mai jos, multumim Oliviei pentru ajutorul acordat (sau mai degraba ajutorul cantat ) la Scrum si Departe si organizatorilor pentru sunetul mishto si vinul bun de dupa

Un Strigat (mishu)

Scrum (mishu)

Departe (tudor)

Zbor (tudor)

Va dati seama ca sunt platit sa pun poza asta aici . Facuta undeva prin Cluj unde pentru prima data iese la iveala legatura stransa dintre politica si futai:

Si scrie si ca e cel mai bun. E clar ca el ne va f*te cel mai bine:)